Legea suplimentelor alimentare a fost promulgată de prședintele Klaus Iohannis şi va intra în vigoare. În acest caz, atribuirea proprietăților de vindecare a unei boli va fi interzisă. Amenzile pot ajunge și la 15.000 lei.
Legea nr.56 /2021 scoate în evidență faptul că suplimentele sunt produse alimentare concentrate, nu medicamente. Consumatorii nu ar trebui să fie atrași de promisiunea că pastilele îi vindecă de tot felul de boli.
„Ea stabilește cadrul legal referitor la suplimentele alimentare comercializate ca produsele alimentare și prezentate ca atare. Știți foarte bine, se comercializează foarte multe produse ca suplimente alimentare în diverse standuri, în piețe, în locuri neautorizate. Noi urmărim să le spunem tuturor că este interzisă utilizarea afirmațiilor directe care să sugereze faptul că alimentația variată, echilibrată nu poate asigura cantități adecvate de substanțe nutritive“, spune Vera Mitra, vicepreședintele ANPC, care vrea să fie respectată această lege, relatează AlephNews.
„Din ce am citit și noi în această nouă lege, cam toate lucrurile sunt benefice. Nu e nimic negativ care să impacteze, cel puțin zona noastră într-un anumit fel. Odată ce a apărut și problema asta de SARS-CoV-2 toată lumea probabil că a încercat să facă tot felul de produse și pe care să le marketeze într-un mod nu tocmai corect și probabil s-a dezvoltat o piață destul de mare în zona asta. Suplimente care se marketau într-un fel, în care arătau că scapi de anumite boli sau probleme de sănătate, ceea ce într-adevăr nu e ok. Nu poți tu să faci pe etichetă recomandări“, a declarat Sabin Piso, proprietarul firmei Seven Distribution.
Conceptul de „supliment alimentar” a apărut pentru prima dată în ultimele două decenii ale secoului XX. Primul act legislativ cu privire la suplimentele alimentare a apărut în România în anul 2000, fiind emis de Ministerul Sănătăţii.
Este de reținut faptul că suplimentele alimentare ar trebui sa completeze alimentele pe care le consumam.
Potrivit legestat.ro, eticheta suplimentelor alimentare trebuie să conţină următoarele menţiuni suplimentare:
a) numele categoriilor de nutrienţi şi/sau de alte substanţe cu efect nutriţional sau fiziologic ce caracterizează produsul;
b) doza zilnică recomandată de producător;
c) avertismentul de a nu se depăşi doza zilnică recomandată de producător;
d) atenţionarea că suplimentele alimentare nu trebuie să înlocuiască o alimentaţie variată şi adecvată;
e) atenţionarea că produsele nu trebuie să fie lăsate la îndemâna copiilor
La data intrării în vigoare a prezentei legi, suplimentele alimentare care nu sunt conforme cu prevederile acesteia pot fi comercializate până la expirarea datei durabilităţii minimale, dar nu mai târziu de 12 luni; condiţia este să nu conţină alte ingrediente decât cele din lista plantelor admise în suplimentele alimentare sau să nu constituie un risc pentru consumatori şi să fie etichetate în conformitate cu prevederile legale în vigoare la momentul introducerii pe piaţă.
Autoritatea Națională pentru Protectia Consumatorilor (ANPC), prin Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor (CRPC) Regiunea Sud Muntenia Prahova, a oprit de la vânzare peste 2,6 milioane de măști de protecție neconforme, într-o singură zi, potrivit Mediafax.
ANPC a anunţat că o nouă notificare dată de România în ceea ce priveşte alertele de măşti neconforme de pe piaţă a fost validată de Sistemul de alertă rapidă al Uniunii Europene – RAPEX.
După validare, Comisariatul Regional pentru Protecția Consumatorilor (CRPC) Regiunea Sud Muntenia Prahova a extins verificările referitoare la acest tip de mască.
În urma controalelor desfășurate vineri, comisarii CRPC Prahova au oprit definitiv de la vânzare 2.623.900 de măști, în valoare de 3.146.056 lei, care corespundeau alertei RAPEX.